Rezultatele 1 - 15 din 15 pentru "omv petrom romgaz anre"

După directorul Transgaz, Ion Sterian, care la sfârșitul anului trecut a lansat primul semnal de alarmă în legătură cu necesitatea, dar și urgentarea declanșării producției de gaze din Marea Neagră, un alt oficial român , vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, susține că, dacă exploatarea acestora nu începe în următorii 2-3 ani, vor rămâne definitiv îngropate sub apele mării.

OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze naturale din România, a solicitat instanței anularea ordinul din luna mai anul acesta prin care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a stabilit în sarcina companiei și a celuilalt mare producător român de gaze, societatea de stat Romgaz, obligații de ofertare de gaze pe burse cu preț de pornire plafonat, așa-numitul program de gas release, menționat adesea de ministrul Economiei, instituție care este acționar semnificativ la OMV Petrom și controlează Romgaz.

Tranzacțiile forward cu gaze pe piețele centralizate (BRM și OPCOM) s-au prăbușit de la publicarea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a prețurilor maximale la care producătorii trebuie să scoată la licitație 30% din producție. Paradoxal: emiterea ordinului ANRE de obligarea a producătorilor de a scoate la ofertare 30% din producție a fost justificată tocmai pentru majorarea volumului tranzacționat pe aceste piețe.

Depozitele de gaze din Europa ar putea, potrivit unor calcule ICIS, să se umple încă din primele zile ale lunii august, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe prețul gazului și așa afectat de reducerea consumului, în special al consumatorilor non-casnici, ca urmare a măsurilor de carantinare a economiei. Drept urmare, nu este exclus ca la finalul lunii iulie-începutul lunii august, prețurile de pe Bătrânul Continent să se prăbușească, după modelul țițeiului West Texas Intermediate (WTI), și să atingă un nivel minim istoric, chiar dacă nu negativ ca WTI.

Nu este o noutate că lichiditatea pe piețele centralizate din România, atât cele spot, cât și cele la termen, este una scăzută, ceea ce poate afecta transparența procesului de formare liberă a prețurilor. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune înlocuirea vechii prevederi, care obliga tranzacționarea a 50% din producția internă pe piețele centralizate, cu una prin care impune producătorilor un program de ofertare a gazului (gas release program) pe piețele operate de OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Astfel, producătorii ar fi obligați în următorii 3 ani și jumătate (până la finalul anului 2023), nu să tranzacționeze ca în trecut, ci să ofere spre tranzacționare (să scoată la licitație), la un preț de pornire a licitației maxim însă, 30% din producție pe aceste piețe. Dacă nu vor găsi cumpărători la acest preț maxim, 95% din prețul de pe bursa austriacă CEGH, producătorii nu mai au nicio obligație și pot vinde tot gazul în afara piețelor concurențiale, prin contracte bilaterale.

Producția de gaze din România, cel de-al treilea mare producător din Uniunea Europeană, a scăzut cu 3,9% în 2018, ajungând la 10,2 miliarde metri cubi (sau 108,5 TWh), se precizează în raportul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și Consiliului Reglementatorilor Europeni în domeniul Energiei (CEER) publicat recent.

Chiar în momentul în care piața concurențială de gaze dădea semne timide de relaxare, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis marți să reducă suplimentar oferta de pe această piață, prin majorarea cu aproximativ 2,3 TWh a cantităților de gaze pe care producătorii autohtoni sunt obligați să le vândă furnizorilor la preț plafonat pentru asigurarea consumului casnic și al CET-urilor în această iarnă.

România a importat în această iarnă un volum de gaze mai ridicat cu 12% decât cel din iarna trecută, evoluția ascendentă din primele două luni ale anului, în care importurile se majoraseră cu 46%, fiind compensată de una mai favorabilă din luna martie, în care importurile au scăzut cu 40%. Cu alte cuvinte, numai vremea neobișnuit de caldă din luna martie a făcut ca România să nu-și majoreze mult mai accentuat importurile în această iarnă.

România și-a majorat importurile de gaze cu 46% în primele două luni ale acestui an față de perioada ianuarie-februarie 2018, susține Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Poate, dar dacă luăm în calcul și luna martie, creșterea importurilor a fost de doar 9%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, afirmă Institutul Național de Statistică (INS). Greșit, susține Romgaz: “importul de gaze naturale s-a menținut aproximativ la același nivel ca în primul trimestru al lui 2018”.

Principalii producători de gaze din România, OMV Petrom și Romgaz, sunt obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să furnizeze la preț reglementat de 68 de lei/MWh aproximativ jumătate din producția internă, potrivit unui proiect de decizie de implementare a Ordonanței 9/2019 care a modificat controversata OUG 114/2018.

Achizițiile de gaze din import s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut. Astfel, în noiembrie 2018, importurile s-au majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh, iar prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.

În apărarea sa, acceptată de judecători,Romgaz a arătat că legislația în vigoare în perioada 2013-2015 o obliga să vândă o cantitate de gaze minimă, nu maximă, pe piața reglementată, având obligația de a asigura permanent satisfacerea cererii de pe acest segment de piață și că, în plus, nu avea obligația de a urmări ce fac mai departe cumpărătorii angro cu gazele achiziționate. Detalii privind piața de energie vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.

Producția internă de gaze naturale a României, asigurată în proporție de circa 92% de OMV Petrom și Romgaz, a scăzut cu 12,5% anul trecut, comparativ cu 2015, la 7,48 milioane tone echivalent petrol, potrivit datelor INS. În schimb, importurile de la gigantul rus de stat Gazprom au explodat, crescând în 2016 de 7,3 ori față de anul anterior, la 1,18 milioane tone echivalent petrol.

Prețul de achiziție de către furnizori de la producătorii români al gazelor naturale din producția internă, destinate aprovizionării clienților casnici și CET-urilor care livrează energie termică pentru populație, nu va mai fi stabilit de Guvern începând cu 1 aprilie 2017, în baza unui proiect de ordonanță de urgență elaborat pentru evitarea "riscului iminent" ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție.

În ultimele 12 luni, prețul mediu al gazelor importate în UE a scăzut cu peste 44% și a ajuns sub cel reglementat al gazelor din producția internă destinate populației, de 60 lei/MWh. Mai mult, potrivit legislației și calendarului de dereglementare convenit cu instituțiile financiare internaționale, acest preț ar trebui majorat cu 10% de la 1 iulie, la 66 lei/MWh.